Pastura
Pastura, numita si painea albinelor, este un produs apicol bogat in nutrienti, obtinut prin prelucrarea polenului cules de albine. Atat pastura, cat si polenul sunt utilizate de albine in special pentru hrana larvelor si reprezinta partea proteica a hranei. In comparatie cu polenul, pastura este mai valoroasa, datorita celor peste cateva sute de compusi pe care ii contine, cum ar fi cum aminoacizi, zaharuri, acizi grasi, minerale, acizi organici, polifenoli si vitamine.
Din punct de vedere terapeutic, pastura are proprietati antimicrobiene, antioxidante, anticancerigene sau antiinflamatorii.
Cum se obtine pastura
Atat nectarul, cat si polenul, intra intr-un proces rapid de degradare daca nu sunt conservate. Tocmai de aceea albinele transforma nectarul in miere, iar polenul in pastura, astfel incat sa poata supravietui si sa poata creste puiet si in perioadele in care resursele sunt limitate (sezonul rece sau in perioadele secetose).
Polenul este recoltat din flori de catre albine sub forma a doua granule transportate pe picioarele din spate ale acesteia, iar imediat ce este adus in stup polenul este depozitat in celulele fagurilor. Granulele de polen sunt amestecate cu miere si saliva albinelor care contine bacterii, drojdii si enzime (70% polen, 25% miere, 5% saliva), dupa care sunt indesate cu capul in celulele fagurilor pana ce este eliminat tot aerul. Dupa ce celula este umpluta trei sferturi, albinele acopera polenul cu un strat de miere, dupa care sigileaza tot continutul celulelor cu propolis si ceara.
In lipsa aerului, in prezenta bacteriilor, in conditiile de temperatura si umiditate din stup si intr-o perioada de aproximativ trei luni, polenul se transforma in pastura.
Compozitia chimica
Compozitia chimica a pasturii este foarte complexa, ceea ce ii confera o valoare biologica foarte mare si o incadreaza la categoria superaliment. Astfel, pastura contine peste 300 de compusi, dintre care ii enumeram pe cei mai importanti (sursa1, sursa2):
- Aminoacizi – pastura contine toti aminoacizii esentiali (cu anumite exceptii in functie de polen si de zona de recoltare), pe care corpul uman nu ii sintetizeaza si pe care trebuie sa ii obtina din alimentatie, iar acestia sunt: histidina, isoleucina, leucina, lisina, metionina, phenilalanina, treonina, triptofanul si valina. Pe langa acestia contine cel putin alti 10 aminoacizi.
- Minerale – pastura este foarte bogata in micro si macro elemente, iar cele mai importante sunt: magneziu, potasiu, fosfor, sodiu, calciu, fier, zinc, mangan, cupru, seleniu. Concentratia acestora difera semnificativ in functie de tipul de polen si zona din care este recoltat.
- Vitamine – Pastura constine in principal urmatoarele vitamine: A (retinol), B1 (tiamina), B2 (riboflavina), B3 (niacina), B6 (piridoxina), B7 (biotina), B9 (acid folic), C, D (calciferol), E (tocoferolul), K (phytonadiona).
- Acizi grasi – Pastura contine o multime de acizi grasi saturati si nesaturati, ce contribuie la sanatatea si buna functionare a albinelor (nutritie, reproducere, dezvoltare, igiena) si a omului (boli cardiovasculare, colesterol). Principalii acizi grasi ce se gasesc in pastura sunt: α-linolenic (Omega 3), linoleic (Omega 6) , arahidonic si palmitic. (sursa)
- Enzime –Pastura contine o cantitate mare de enzime, iar cele mai importante sunt: amilaza, invertaza, fosfatazele, transferazele si glucozooxidaza. Aceste enzime provin atat din saliva albinelor, cat si din nectarul si polenul colectat si au rolul de a transformarea polenului intr-o forma mult mai usor de digerat si asimilat.
- Carbohidrati –Cantitatea de carbohidrati din pastura este in medie de 20-25% si este formata in special din fructoza si glucoza. Valorile variaza semnificativ in functie de tipul florilor si regiune.
- Acizi organici – au proprietati digestive si microbiene si actioneaza ca un conservant natural. Cei mai importanti acizi organici regasiti in pastura sunt: acidul luconic, acidul formic, acidul acetic, acidul propionic si acidul butiric.
- Polifenoli – sunt compusi chimici naturali care sunt responsabili de efectul antioxidant si antiinflamator. Principalii polifenori care se gasesc in pastura sunt urmatorii: kaempferol, apigenina, mircetina, tricetina, luteolina, crizina, naringina, rutina, quercitina, acid p-cumaric, acid cafeic, acid rosmarinic, izorhamnetina si herbacetina
- Microorganisme –acestea constau in special din bacterii si ciuperci, provin din saliva albinelor (produsa de glande) si participa in procesul de transformare a polenului in pastura. Astfel, pastura are proprietati probiotice.
Proprietati terapeutice
Pastura are numeroase proprietati si beneficii pentru sanatate, iar cele mai semnificative sunt urmatoarele:
- Antioxidant – Acizii fenolici si flavonoizii sunt principalii responsabili de activitatea antioxidanta a pasturii, iar pe langa acestia un efect pozitiv ofera si stilbenoizii, sescviterpenele, carotenoidele si proteinele, care sunt de asemenea prezenti. (sursa)
- Antiinflamator – toate produsele apicole prezinta activitati antiinflamatorii, dar dintre toate polenul si pastura au cel mai puternic efect. (sursa)
- Antitumoral (anticancer) – la fel ca si in cazul altor produse apicole, pastura prezinta o activitate antitumorala impotriva mai multor tipuri de celule canceroase.
- Antimicrobial – pastura prezinta o activitate puternica impotriva mai multor tipuri de bacterii si ciuperci, precum: Stafilococ auriu, E. coli, Bacillus cereus, Pseudomonas aeruginosa, Stafilococ epidermidis, Bacillus thuringiensis, Salmonella enterica, Enterobacter cloacae, Listeria monocytogenes, Aspergillus fumigatus, Aspergillus ochraceus, Aspergillus niger, Penicillium funiculosum, Penicillium ochrochloron, Penicillium verrucosum, Candida albicans, Candida glabrata, Candida tropicalis, Aspergillus clavatus, Aspergillus flavus, Aspergillus versicolor, Penicillium expansum, Penicillium chrysogenum, Penicillium griseofulvum.
- Probiotic – Multitudinea de microorganisme regasite in pastura, in special provenite din saliva albinelor, ofera acesteia statutul de probiotic. Cele mai importante microorganisme gasite sunt, ciuperci: Cladosporium, Penicillium, Alternaria, Monilinia, Sclerotinia, Ascosphaera, Toxicocladosporium, Botrytis, Pseudopithomyces, Camerosporium, Paraconiothyrium, Podosphaera, Golovinomyces, Paraphaeosphaeria, Periconia, Septoriella si bacterii precum: Apilactobacilluskunkeei, Lactiplantibacillus plantarum, Fructobacillusfructosus, Levilactobacillus brevis, Lactobacillus delbrueckii, Lactobacillus musae, Lactobacillus crustorum, Lactobacillus delbrueckii.
- Hepatoprotector – consumul de pastura este benefic in cazul bolilor de ficat, precum hepatita cronica. Din studii a reiesit ca sunt imbunatatiri in ceea ce priveste analizele de sange, precum: eritrocite, hemoglobina, leucocite, proteina C reactiva (CRP), zaharul din sange, aspartat aminotransferaza (AST), alanina aminotransferaza (ALT) sau bilirubina.
- Imbunatatirea performatei sportive – administrarea pasturii in faza de recuperare ofera performante imbunatatite pentru sportivi.
- Cresterea acuitatii vizuale – rezultate pozitive au fost observate in cazul pacientilor cu boala tiroidiana.
Bine de stiut
Pastura se colecteaza din stup, in principal, toamna.
Se consumă ca atare, de obicei dimineața, pe stomacul gol.
Se poate adăuga în iaurt, cereale sau smoothie-uri.
Se poate folosi ca ingredient în diverse preparate culinare.
Pastura este un aliment nutritiv si un remediu natural benefic pentru sanatate. Consumul regulat de pastură poate contribui la imbunatatirea starii generale de bine a organismului.